• actuala legislație în domeniul tineretului nu rezolvă problema inechităților sociale existente în România, discrepanța dintre sectorul de tineret din mediul rural și cel din mediul urban fiind majoră;
• actuala legislație trebuie corelată cu principalii piloni ai Strategiei Naționale pentru Tineret (“Muncă și antreprenoriat“, “Cultură și educație non-formală”, “Sănătate, sport, recreere”, “Participare și voluntariat”), pentru a elimina dificultățile semnificative în îndeplinirea obiectivelor acesteia;
• actuala legislație în domeniul tineretului nu pune accent pe participare activă, responsabilitate civică și dialog structurat cu tinerii, în contextul în care aceste obiective se înscriu în Strategia Europa 2020;
• actuala legislație în domeniul tineretului nu răspunde nevoilor generației noastre și nu este corelată cu obiectivele și principiile europene din strategia Europa 2020 sau din Planul D pentru Democrație, Dialog și Dezbatere al Comisiei Europene.

În plus, există un număr redus de politici publice de tineret iar implementarea acestora este defectuoasă.

Dintre principalele probleme și situații de risc cu care se confruntă tinerii din România amintim:

• 51,5% din tinerii sub 18 ani trăiesc sub pragul sărăciei;
• 59,9% dintre tinerii români se află în șomaj cronic (mai lung de 6 luni);
• 1 tânăr din 10 își susține familia muncind și are ca principală preocupare câștigarea existenței;
• 1 din 10 tineri abandonează studiile;
• 82% dintre tinerii din România consideră ca școala nu îi pregătește pentru piața muncii;
• 60% dintre tineri nu își permit o locuință;
• numai 1% dintre tineri decid să îşi deschidă o afacere pe cont propriu;
• doar 5% dintre tineri beneficiază de oportunități de implicare în societate;
• o treime dintre tineri nu fac sport niciodată;
• aproximativ 10% dintre tineri au ajuns în situația de a consuma alcool în fiecare zi;
• 65% din tinerii sub 16 ani deja fumează;
• pentru peste 60% dintre tineri din România, politica nu reprezintă un subiect de interes.

Considerăm grave:

• lipsa din actuala Lege a unor prevederi referitoare la sănătate, viață sănătoasă, sport de masă, educaţie non-formală sau lucrătorii de tineret;
• subfinanțarea activităților de și pentru tineret;
• inexistența centrelor de informare şi consiliere pentru tineri, a structurilor consultative în domeniul tineretului pe lângă autorităţile locale precum şi a altor instituţii (ex. Consiliul Interministerial pentru educaţie, cultură, cercetare, tineret, sport şi minorităţi), prevăzute de lege și extrem de necesare;
• lipsa sancţiunilor pentru nerespectarea Legii Tinerilor.

De asemenea, Forumul Tinerilor din România adoptă o poziţie fermă în ceea ce priveşte drepturile tinerilor de a avea o structură de reprezentare la nivel naţional, Consiliul Național al Tinerilor (prevăzut de asemenea de Lege) nefiind niciodată constituit.

În vederea semnalării importanței existenței unui astfel de for, Forumul Tinerilor din România va organiza pentru al doilea an consecutiv Consiliul Naţional al Tinerilor din România, în perioada 10 – 13 septembrie 2015, la București, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Institutul Aspen, Global Shapers Bucharest Hub, Organizaţia de Tineret a Blocului Naţional Sindical și Consiliul Național al Elevilor. În cadrul evenimentului cei 250 de tineri prezenţi (activi în societatea civilă, provenind din toate cele opt euro-regiuni de dezvoltare ale României, atât din mediul rural cât şi urban) vor analiza toate problemele menționate anterior și vor propune un set de amendamente pentru actualizarea cadrului legislativ în domeniul tineretului din România.

Dincolo de statistici, situația per ansamblu a tinerilor din România este îngrijorătoare!
Iar din punctul nostru de vedere, un rol central în îmbunătățirea situației sociale a acestei categorii, crearea unui cadru favorabil angajării tinerilor, dezvoltării profesionale și a inițiativelor lor, și nu numai atât, îl au îndeosebi legislația precum și măsurile Executivului.
Din acest motiv, la cea de-a doua ediție a Consiliului Național al Tinerilor din România vom recrea spațiul dedicat dezbaterilor și interacțiunii dintre tinerii între 14 și 35 de ani din toate colțurile țării, ONG-urile de tineret, alți membri ai societății civile dar și reprezentanții autorităților centrale.
Am pornit în acest demers cu scopul de a identifica cele mai dorite și potrivite idei de actualizare a cadrului legislativ în domeniul tineretului din România, constant și perfect conectați fiind la agenda și bunele practici europene: împuternicirea tinerilor (engl. „youth empowerment”), în special accesul tinerilor la drepturi și sprijinirea participării acestora la viața democratică.”